Ca pe sub un arc de argint, vizitatorul intră sub puterea cuvintelor tutelare ale aceluiaşi patron spiritual: „În şcoala aceasta, mulţi ani în urmă, am făcut şi eu întâiele clase primare, învăţător fiind tatăl meu” afirma Liviu Rebreanu, acesta fiind elev în şcoala măiereană, între anii 1891 şi 1894.
O expoziţie ne prezintă cărţi vechi şi noi ale unor autori măiereni, abecedare româneşti (unele de peste un secol), tăbliţele de ardezie cu condeiele lor de piatră, chipuri de dascăli şi alţi cărturari locali reuniţi în „Societatea Culturală Liviu Rebreanu” (1927-1935) care va fi reînfiinţată în anul 1972, funcţionând până în anul 1987.
O alta ne prezintă o colecţie de vechi calendare româneşti, iar o alta îl înfăţişează pe poetul Iustin Ilieşiu (1900-1976), „cântăreţul sângerărilor ardelene”, dsul donân numeroase documente, cărţi şi reviste cu care s-a putut amenaja un istoric al societăţii Astra.
Tot aici, ne este înfăţişată înfrăţirea dintre Maieru şi două localităţi franceze: Nort sur Erdre şi Gannat, dar şi participarea ansamblului „Cununa Maierului” la festivalurile internaţionale de folclor de la Zakopane şi Ganat, numeroasele trofee obţinute, atât în ţară, cât si în străinătate, între care cel mai important „Toporaşul de Aur” (Zakopane, Polonia).
De remarcat e şi faptul cum tricolorul românesc este ascuns în obiecte, ţesături, simboluri, cojoacele mireselor, în ruda de zestre a fetelor, în feţele de masă, în cingeauă (ştergare), în icoane pe sticlă etc. Măiereanul şi-a ţinut lângă el „drapelul ţării şi atunci când asuprirea străină apăsa greu viaţa românilor…”
Dar, una dintre cele mai valoroase achiziţii ale muzeului este o bibliotecă cu peste 7000 de volume, din donaţii. Donatori principali: familia scriitorului, poetul Iustin Ilieşiu şi profesorul Vranău Dumitru şi Silvia. Aceştia din urmă au făcut o donaţie de 2418 cărţi.
