Cea de-a treia sală a muzeului găzduieşte alte ocupaţii ale localnicilor, de această dată ocupaţii considerate a fi ceva mai noi. Amintim aici de plutăritul pe Someş, de curelărie, de ţapinărit sau butinărit, de minerit, de cioplitul în piatră sau chiar de pompierii locali, totul fiind expus prin obiecte sau diverse documente care întregesc imaginile unor ocupaţii care au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie.
Nu lipsesc de aici nici obiceiurile sau datinile satului, cum ar fi nunta cu colăcari şi druşte, mersul cu pasca, hora satului, înmormântarea sau chiar şi alte obiceiuri, totul culminând cu neasemuita melopee a ansamblului măierean „Cununa grâului”, participant la patru festivaluri internaţionale şi câştigător a numeroase şi importante premii.
Alte expoziţii înfăţişează oameni de seamă ai locului, deopotrivă cu faptele măreţe ale lor. Putem aminti aici de Emil Boşca-Mălin, închis de comunişti timp de 12 ani, apoi eliberat, de Ioan Partene, fost prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud şi senator în perioada înterbelică, decedat însă în puşcăria Văcăreşti, de colonelul Valer Avram, comandantul trupelor române de pompieri, cu funcţia de general sau de Gregoriu Hangea, primul căpitan de origine română în Regimentul II grăniceresc de la Năsaud. Toate acestea întregesc tabloul spiritualităţi măierene..
Nu putem să uităm nici de bogatul artizanat local (cioplituri în lemn, în os, în piele, cusături) care dovedeşte, pe de o parte, inteligenţa tehnică populară, simţul artistic, iar, pe de alta, hărnicia proverbială a localnicilor.
