În prima sală ne este înfăţişată istoria comunei, din cele mai vechi timpuri şi până la Unirea cea Mare din anul 1918.
Sunt ilustrate aici, cu documente şi obiecte, adunate de mai multe generaţii, momente cutremurătoare din viaţa satului nostru.
Sunt prezentate cele mai vechi dovezi arheologice de străveche locuire pe teritoriul satului: fragmente din unelte de silex, topare neolitice, celturi, ceramică etc. Apoi multe probe descoperite la Cetatea Anieşului, alaturi de istoricul acesteia, o ladă de fier inscripţionată cu anul 1383, folosită, probabil, în cetatea amintită, apoi primul act păstrat în limba latină, din anul 1440, în care se menţionează numele Maierului (ca o prelungire periferică a vechii Cetăţi Rodna, Maierul era „măieriştea” Rodnei legendare).
De asemenea un loc aparte îl au şi dovezile pustiitoarelor năvăliri mongolo-tătare din anii 1241, dar şi din 1717 (episodul tragic al fetiţei Dafina Balotă), satul suferind cele mai grele suferinţe după Rodna. Urmele dureroase rămase din anii Revoluţiei din 1848-1849: listele cu oamenii ucişi atunci şi cu casele arse, ori vitele furate, resturile vechii şcoli din sat, nişte cuie de lemn, scoase din cenuşă, icoane şi cărţi bisericesti de la bisericuţa „Sf. Cuv. Parasceva” din deal, monument istoric, hărţile vechi sau armele haiduceşti, toate acestea amintesc despre trecutul nostru.
Alte obiecte (un suman negru al „cătanelor negre”, săbii, opinci de lemn, fluierele confecţionate din ţeavă de puşcă) sau alte cărţi şi documente amintesc despre perioada grănicerilor români din timpul Regimentului grăniceresc (1763-1851).
Nu trebuie uitată nici impresionanta colecţia de aproximativ 500 de bancnote şi monede vechi, medalioane sau diverse decoraţii.
Apoi multe cărţi şi documente despre trecutul nostru, mai ales din timpul primului război mondial, scrisorile din război ale feciorilor aflaţi pe câmpurile de luptă, care poate nu s-au mai întors acasă, întregesc aceste mărturisiri, totul culminând cu o hartă mare a Maierului care înfăţişează vatra noastră străbună în anul centenarului lui Liviu Rebreanu.
